Nu stiu ce sa scriu, stiu doar ca trebuie. Trebuie in sensul ca simt nevoia sa ma descarc cumva si prin lacrimi nu mai pot. Sa scriu despre tine? Nici nu stiu cine esti tu exact. Nu te cunosc, si totusi, m-ai facut sa ma atasez atat de mult de tine. Nu stiu mai nimic despre tine, doar suprafata care mi-o arati. Si nu e ok. Nu-mi place cum te comporti, dar atunci de ce mai stau dupa tine? Nu te inteleg si nu ma inteleg. Nu stiu ce vrei. Ma vrei pe mine sau doar trupul meu? Si daca nu ma vrei, de ce imi creezi iluzii aiurea? Sau poate mi le creez singura. Poate interpretez anumite chestii, gesturi. Nici eu nu stiu. Nu mai stiu nimic.
Ai fost o greseala. Defapt, inca esti. Sunt constienta de asta, dar nu ma pot abtine. Esti un drog. Ca pastilele de ecstazy.
Nu esti un bibelou spart, nu te pot matura si sa te uit, la fel cum nu esti nici o adiere de vant care pur si simplu trece, fara a observa cineva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu